SFÂRȘIT!
În lumea asta sunt zeci
de munți, în lumea asta e atâta frumusețe, în lumea asta fiecare suflet își
găsește până la urmă umbra sufletului pereche. Doar iubirea coaptă în veacuri
poate trece dincolo în gălbuia mare a uitării. Pământul acesta se deschide nu
pentru a primi în țărână trupuri efemere ci pentru a primi în pace suflete
împăcate. Sunt unii care cred că sufletele eliberate se ridică la cer, sunt
unii care cred că eliberarea sufletului aduce o rătăcire cosmica, un neant
infinit și confuz până la urmă. Eu cred că adevaratul loc al sufletelor
împăcate e în pământul dătător de viață, în inima planetei care ne dăruiește
tot ce avem nevoie pentru a exista. Eu cred ca așa cum materia s-a despărțit de
gând, devenind doua părti distincte, Cosmosul și Dumnezeu, la fel Omul prim
creat s-a despărțit în doua Sufletul, îmbrăcat în pieritorul trup, menit
rătăcirii, creșterii, asemeni corpurilor cerești aflate de miliarde de ani în
continua mișcare și Destinul, care asemeni lui Dumnezeu în Cosmos asigura buna
împlinire a vieții.
În lumea asta sunt iubiri
frumoase care nu se vor stinge niciodată prin moartea trupurilor, trăind mai
departe la sânul pământului, încât Destinul renunță să le mai dea ceva de
făcut, iubiri mai presus până și de minima materialitate a sufletului, iubiri care
sunt mai curate decat eterul, iubiri veșnice.
În lumea asta trăiesc și
eu...și am un suflet pereche, în lipsa lui mă voi stinge inutil, în lipsa lui
sunt chiar mai muritor decât trupul supus degradării. Adevaratul aur nu e cel
pe care îl prețuim noi atât de mult, nu-i cel care ne-a învățat valoarea materiei, nu e
cel care ne-a învatat să afișăm un cost la tot, adevăratul aur e în inima
Pământului, în pace, armonie și uitare, adevăratul aur leagă cele două suflete
pentru eternitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu