Florii de salcâm

Îți simt parfumul, floare albă de salcâm,
Pe tine draga mea te stiu din Paradis,
Ne regăseam iubindu-ne în sfânt tărâm
Pe-atunci eternitea stelele ne-au scris.

Din slova lor ce au gravat cu lucitoare raze
Destin ne-au dat prin dragoste să împlinim
Într-un deșert de moarte, viețile ni-s oaze
Și suntem binecuvantați iubito că trăim.

Îți simt mireasma floare albă de salcâm,
Când mă învălui tandru-n antică-amintire,
Când Visul peste lume-i Dumnezeu, Stăpân,
Și tu mă ții la pieptul tău mireasmă de iubire.

Îmi cânți în vântul care-mi bate la ureche,
Știind că roată-ai dat întregului pământ,
Să te iubesc pe tine suflet drag, pereche,
Cu Dumnezeu drept martor, spun în jurământ.

Să nu mă rup de tine chiar de-ar fi blestem
Și moartea îmi promit cât pot să mai amân,
Îmi jur in fiecare dimineată-n poezie sa te chem,
Să te miros pe tine înc-o vară floare de salcam!